Archive

Posts Tagged ‘Recioto di Soave’

Curs ONAV. Aproape gata

18 Martie 2013 2 comentarii

Au mai rămas doar câteva zile până la examenul din 22 martie, care va pune punct cursului de degustător de vinuri ONAV. Astfel că săptămâna trecută au fost ultimele două lecții înainte de recapitularea generală pe care o vom face în zilele dinaintea examenului. Luni 11/03/2013 am avut plăcerea de a urmări lecția condusă de Antonio Monaco, degustător expert ONAV Verona, pe tema ”Valorii alimentare a vinului” la crama ”Ca´ Rugate” din Montecchia di Crosara, (VR), Italia. Așa că dl. Monaco a încercat să ne inițieze în arta ”băutului cu măsură”, a importanței vinului în alimentație, precum și a pericolului prezentat de consumul excesiv. Ca un paradox, aflăm că sunt unele țări din Asia care combat alcoolismul tocmai prin consumul de vin, și-apoi să nu crezi zicala ”cui cu cui se scoate”! Merită amintit aici și ”paradoxul francez”, faptul că în Burgundia și în zona de lângă Bordeaux infarctul este aproape neunoscut. Prietenii știu de ce! Burgundia este patria lui Pinot Noir, iar Bordeaux a vinului cu același nume. A urmat apoi, ca de obicei,  o degustare a vinurilor oferite de gazde: Soave Classico DOC 2011 12,5% vol., (un cru de 9 ha) numit ”Monte Fiorentine” , apoi ”Monte Alto” Soave Clasico DOC 2011 13% vol., un unfiltered. Trecând pe roșul Valpolicella Superiore ”Campo Lavei” 2011 14% vol. și punând vișina pe tort (sau cireașa, funcție de gusturi), adică Recioto di Soave 2009 ”La Perlara” 13,5% vol. Fiind astfel mulțumite simțurile am făcut o vizită în muzeul enologic de lângă cramă. Mai jos câteva imagini:

Miercuri seara 13/03/2013, la concurență cu anunțarea noului papă Francisc, s-a desfășurat o altă lecție a cursului, care nu a fost altceva decât o privire de ansamblu asupra viticulturii mondiale și a celei italiene în mod particular.  Gazdele noastre: ”Tenuta Sant´Antonio” din Mezzane di Sotto, (VR), un loc încântător, dar  greu accesibil din cauza poziției sale și a drumului (neasfaltat) care face legătura dintre cramă și localitatea vecină, San Briccio. De altfel, gazdele noastre ne-au dezvăluit că în trecut, înainte de construcția cramei, acesta era un loc frecventat de contrabandiști, Carabinierii italieni necontrolând zona pentru că nu exista nici un drum de acces. Din acest punct ochiul se desfată cu o priveliște extraordinară privind spre orașul lui Romeo și Julieta. Întorcându-ne la lecție și la statisticile mondiale enologice, trebuie sa menționez că (deși nu-i nici o noutate), China se demonstrează și în acest sector un concurent în expansiune extraordinară. Vorbim de cifre și procente ”bulgărești”. M-a bucurat să văd menționată România la multe capitole dar slab de tot în ceea ce privește calitatea (și cantitatea) exporturilor sau a eficienței raportate la suprafața cultivată. Remarc exportul deosebit al Republicii Moldova, precum și relevanța unei țări pe care o consideram mult mai mică (vinicol vorbind), Macedonia. Evident, puterile mondiale sunt în altă parte, dar astea sunt lucruri arhicunoscute, bătălia dintre Franța și Italia se dă acum pe calitate, Spania le urmărește pe baza suprafeței imense cultivate,  noile puteri mondiale Argentina, Cile, California (sau SUA dacă vreți), Australia, Africa de Sud sau Noua Zeelandă sunt deja consacrate.  Germania este limitată din cauze naturale, dar dezvoltă o viticultură extrem de bine pusă la punct, cu o tehnologie foarte avansată, în respect față de mediul înconjurător.  Evident, fiind în seara când a fost anunțat primul papă argentinian nu se putea evita o referire specială vis-a-vis de această țară în care se află multe familii emigrate din Italia, care au dus cu ele, printre altele și arta vinului. Degustarea celor cinci vinuri oferite de gazde a fost o adevărată desfătare: Soave DOC 2010 ”Monte Ceriani” 13% vol., Telos 2012, Ripasso ”Monti Garbi” 2010 14% vol., Amarone ”Campo dei gigli” 16% vol. și dulcis in fondo Passito ”Colori d´Autunno” 12,5% vol. Este aproape inutil să vorbesc despre calitatea acestora, despre bucuria de a te cufunda în aceste vinuri și în aromele lor. Însă mi se pare că am și acum prezent mirosul de piersică pe care îl emana Telos, un vin alb făcut cu 70% struguri Garganega și 30% Chardonnay.  Ce îl face atît de deosebit? Faptul că este lucrat în absența sulfaților și fosfaților. Este un so2freewine. Fără a putea fi catalogat drept biologic se aseamănă ca și caracteristici acestuia. Este o încântare a mirosului, îți vine să-l bei cu nasul. Apoi am avut plăcerea să facem o tură prin pivnițele celor patru frați Castagnedi, proprietarii ”Tenutei Sant´Antonio” unde mirosul rege a fost cel de stejar, vă prezint mai jos câteva fotografii:

PS: Se spune că primele momente ale oricărui papă, primele cuvinte, ți le aduci aminte toată viața. Personal îmi aduc aminte primele cuvinte ale lui Ioan-Paul al II-lea, știu exact unde eram când am auzit pentru prima oară de moartea lui, nu-mi aduc aminte unde eram când s-a  prezentat la balcon Benedict XVI, dar cu siguranță nu o să uit toată viața unde eram și ce făceam când papa Francisc saluta piața ”Sf. Petru” și lumea întreagă: ”Bună seara!” . Eram pe coclauri, căutând o cramă.

Curs ONAV. De la alb la roşu

24 Februarie 2013 Lasă un comentariu

O altă zi de luni, o nouă lecţie despre vin şi universul lui. Luni 18/02/2013 o nouă seară ONAV a cursului de degustător s-a desfăşurat la Azienda Agricola Vicentini Agostino, San Zeno di Collognola ai Colli (VR), Italia. Enologul „de serviciu” a fost Giovanni Ponchia, care ne-a vorbit despre vinificarea „in bianco”. A urmat apoi degustarea, vinuri oferite de gazdă spre a fi „judecate” de cursanţi şi îndrumătorii lor: Soave DOC 2012 (care încă nu se află pe piaţă, am fost noi printre primii care l-am gustat, o să-l găsiţi la Vinitaly în acest an cu siguranţă), un Soave Superiore DOCG 2011 şi bineînţeles Recioto di Soave 2011. Vinurile au trecut testul cu succes, încântându-ne simţurile. Am remarcat grija deosebită a acestor producători pentru calitate, ne spuneau că în anii mai slabi din punct de vedere calitativ au renunţat să producă „Recioto” pentru că ar fi ieşit un produs slab. De asemenea, trebuie amintită iniţiativa  lor interesantă: „înfiază” un butuc! Ei îţi dau posibilitatea de a „înfia” un butuc de vie, poţi să îl urmăreşti cum se dezvoltă peste an iar toamna să ai o sticlă cu numele tău. Câteva imagini mai jos:

Miercuri 20/02/2013 lecţia s-a desfăşurat la Trabucchi d’Illasi, un producător „convertit” la Bio încă din 1993, enolog Fugatti Cristina, la rândul ei producător de vin la ROENO, Belluno Veronese (VR). Tema lecţiei, vinificarea „in rosso”, tocmai potrivită pentru vinurile oferite spre degustare de gazde. Această seară rămâne una de referinţă, Trabucchi d’Illasi fiind un concept integral bio: gândiţi-va că pivniţa de vinuri este săpată sub dealul pe care se află casa în care locuieşte familia Trabucchi, proprietara de câteva generaţii a firmei, în acest fel nu este nevoie de o clădire anume pentru activităţile productive, iar peisajul nu este afectat deloc. De altfel vila familiei se află într-un loc încântător pe un deal înconjurat de măslini şi viţă de vie, lângă vilă se află o biserică (probabil privată), San Colombano.  Pentru mutarea vinului se folosesc cât mai puţin pompele, se foloseşte forţa gravitaţiei, lucrându-se pe diferite etaje, pentru a „agresa” vinul cât mai puţin cu putinţă, acest procedeu se găseşte şi în România la crama Rotenberg. (Şi probabil şi în alte locuri). În cadrul degustării: Valpolicella din 2011, Valpolicella Superiore 2007, Amarone 2006 şi Recioto Rosso din 2006. Aşadar, dacă luni la Vicentini Agostino a fost o seară complet „albă”, la Trabucchi paharele s-au înroşit cu aceste vinuri extraordinare. S-au înroşit şi obrajii, puţin că deh, alcooltestul nu iartă. Iar sufletul s-a umplut de bucurie, pentru că vinurile familiei Trabucchi sunt într-adevăr excepţionale. Mai jos câteva imagini de la curs, din pivniţă, precum şi din camera unde sunt puşi strugurii la uscat. I-am gustat, vă asigur că vinurile produse din ei vor respecta blazonul familiei şi pe viitor:

 

Curs de degustător ONAV, am ajuns la lecţia a şaptea

14 Februarie 2013 1 comentariu

Săptămâna trecută am fost oaspeţii aziendei agricole  „Le Mandolare” din Brognoligo di Monteforte (VR), care a găzduit o lecţie a cursului de degustător ONAV Verona de care am pomenit în articolul precedent. Cu alte cuvinte am fost în inima zonei Soave, „nella culla del Soave”, în leagănul ei, după cum se prezintă ei înşişi pe site-ul lor http://www.cantinalemandolare.com . Enologul Paolo Grigolli, ex mister Amarone al renumitei case de vinuri Bertani ne-a vorbit despre fermentarea alcoolică şi despre multe alte aspecte cu şi despre vin. Am avut ocazia de a testa ciudat-curioasele-frumos-interesantele pahare şi decantoare create de Gigi Stecca, care îţi permit să bei câteva pahare în plus fără să ai probleme cu alcooltestul. Eu am probat doar paharele nu şi alcooltestul. Vă las vouă plăcerea. Apoi a urmat degustarea de vinuri produse de „Le Mandolare”, brut, Soave, Soave Classico şi Recioto di Soave. Soave veritabil, abia atunci am înţeles de ce ne-am căţărat pe dealurile veroneze până aici. Mai jos câteva fotografii:

Săptămâna asta a nins, mai precis a nins luni 11/02/13 la Verona, iar asta înseamnă un mic eveniment aici, se cam dă un pic traficul peste cap, no, no, nu ca la noi, dar deh, se îngreunează traficul. Aşa că s-a renunţat la lecţia de luni. O să o recuperăm, de-abia aştept.

Miercurea trecută, adică ieri la ora la care scriu aceste rânduri, a venit rândul Cantinei di Soave să găzduiască o altă întâlnire din cadrul cursului. Îndrumător teoretic enologul Paolo Menapace, preşedintele Strada del vino Soave. Trebuie să remarc cadrul deosebit pe care îl oferă cantina ca atare, personalul acesteia prezentându-ne galeriile de pivniţe oferind explicaţii la fiecare pas. Am avut plăcerea de a degusta un rose spumant, un Soave, un Ripasso şi un elegant Recioto di Soave, toate bine-nţeles produse de respectiva cantină, care a făcut din marca „Rocca Sveva” un vârf de gamă. Rocca Sveva nu este doar o marcă de vinuri, este un concept de oenoturism, oenobusiness, este „rezultatul unui proiect ambiţios, născut să concretizeze legătura dintre teritoriu şi civilizaţia sa” …”este un pol de promovare a culturii vinului”, reiese din prezentarea făcută pe site-ul propriu.  Printre altele, vorbim de 10 000 metri pătraţi de vie atent monitorizată, de 2500 metri pătraţi de galerii subterane, pe lângă cantină vorbim despre o vilă şi o grădină botanică. Ceea ce este interesant şi de reţinut pentru noi românii în acest exemplu este, cred eu, faptul că deşi această firmă prezintă o formă de organizare asociativă, în prezent sunt aproximativ 2200 asociaţi, aceştia au ales să investească în calitate, înţelegând că viitorul înseamnă inovaţie şi calitate. Puteau alege profitul imediat, sună cunoscut, nu-i aşa?

Mai jos câteva imagini din Borgo Rocca Sveva:

Ah, avis amatorilor, pozele sunt realizate de mine şi sunt apărate de drepturi de autor! Am păţit-o şi sper să repar!