Întâlnirea neamului Tudoș

A fost odată o casă. Care adăpostea familia lui Mitru lu  Tudoș și a Sânzii Ladii. Dacă ar putea vorbi (casa),  ne-ar putea povesti istoria unei familii cu momente de bucurie, de veselie și momente de durere, de încercări, de timpuri prielnice sau de vremuri tulburi, asemeni multor altor familii din satul Ratovei și din celelalte sate ale comunei Valcău, judeţul Sălaj. Ar putea vorbi despre bucuria venirii pe lume

Ziua Națională? Când?

Rămân la ideea mea: 1 Decembrie 1918 este o zi importantă pentru Transilvania, pentru România. Însă 1 Decembrie nu este o alegere potrivită pentru serbarea Zilei Naționale a României. A fost aleasă în grabă după 1990, sub îndrumarea lui Iliescu și pentru a zgândări orgoliile naționaliste din Ardeal. Acum, când până și ciracii săi încep să se descotorosească de el, noi continuăm să folosim Ziua Națională și Constituția lăsate de el… A se lua în considerare și faptul că la 1 Decembrie 1948 a fost scoasă în afara legii Biserica Greco-Catolică de către comuniști. Adică tocmai făuritorii Marii Uniri din 1918 sunt scoși în afara legii! Pentru toți oamenii de bună credință, din acest motiv, este un motiv de tristețe, nu de sărbătoare.

Majoritatea țărilor civilizate au ca Zi Națională o zi de căpătâi, de regulă ziua care le amintește cucerirea Independenței statale, așa cum și noi am avut 10 Mai până la venirea hoardelor comuniste. Ar fi timpul să revenim la ce a fost bun. Ar mai fi apoi un argument ”meteo”,  mă uit pe geam: plouă, frig, vânt, vreme câh… Ce să fac? Să pun de-un grătar? Să sărbătoresc? De era o vreme bună, iarbă verde, mai ziceam. 10 Mai ?

Parohia greco-catolică românească din Villafranca di Verona

Astăzi, 04 XI 2012, în diminica bogatului nemilostiv şi a săracului Lazăr, în care îi pomenim pe cuviosul Ioanichie cel Mare, pe sf. ep. Nicandru,  sf. pr. Ermeu şi sf. Carol Borromeu, a avut loc în biserica „della Disciplina”  prima Sfântă Liturghie greco-catolică în limba română în noua parohie din Villafranca di Verona, oficiată de preotul Dumitru Petrovan.

Liturghie greco-catolică în limba română la Villafranca (VR)

Noua parohie se doreşte a fi nu numai un loc de asistenţă spirituală ci şi un loc de întâlnire a românilor din zonă, indiferent de confesiunea lor. Printre primele preocupări cultural artistice se află de altfel, organizarea sărbătoririi Zilei Naţionale a României în castelul scaliger din Villafranca în data de 1 Decembrie 2012. Astfel, la ora 16,00 va avea loc un „Te Deum” în biserica aşa numită „della Disciplina” din centrul oraşului, după care se va merge în procesiune până la castel, unde se va desfăşura un spectacol folcloric românesc, susţinut de ansamblul „Plaiurile Dornelor de la Clubul Copiilor şi Elevilor din Vatra Dornei.

pr. Dumitru Petrovan

 

Puteţi vedea mai jos un rezumat al evenimentului:

 

 

A mai plecat un Senior…

Fostul deputat ţărănist Gabriel Ţepelea a încetat din viaţă, la vârsta de 96 de ani, în locuinţa sa din Bucureşti, anunță mediafax.ro.

Decesul seniorului țărănist a fost anunțat de fostul senator PNŢCD Tănase Tăvală.  „Am primit o veste tristă de la o nepoată a lui Gabriel Ţepelea, care m-a sunat astăzi şi mi-a trasmis că prietenul meu, Gabriel Ţepelea, nu mai este printre noi. Ţepelea avea o vârstă înaintată, avea 96 de ani şi nu suferea de vreo boală cronică, însă bătrâneţea l-a învins”, a declarat  Tăvală.

Potrivit acestuia, Gabriel Ţepelea va fi înmormântat într-un cimitir din Capitală.

Gabriel Ţepelea s-a născut la 6 februarie 1916 la Borod, judeţul Bihor. A urmat şcoala primară în satul natal, apoi a absolvit Liceul „Emanuil Gojdu” din Oradea (1926-1933) şi Facultatea de Litere şi Filosofie, secţia limbi romanice, a Universităţii din Cluj (1933-1937). A făcut stagii de specializare în Franţa (1937-1938), ulterior fiind elev la Şcoala de Ofiţeri de Rezervă din Ploieşti (1939-1940).

În 1948, şi-a susţinut doctoratul, sub îndrumarea lui George Călinescu, la Universitatea din Bucureşti, cu o teză despre literatura în grai bănăţean, titlul fiindu-i recunoscut abia în 1968.

Membru al Partidului Naţional Ţărănesc din 1933, a desfăşurat o intensă activitate militantă pentru reîntregirea ţării şi rezolvarea problemelor ţărăneşti. Devenit în 1945 secretar general al Organizaţiei Tineretului Ţărănist din Transilvania, a conferenţiat în anii următori pe teme de doctrină politică. La alegerile din 1946 a candidat pe listele partidului.

Condamnat la temniţă grea şi confiscarea averii, a stat în închisoare din 1949 până în 1955. Eliberat din detenţie, a fost nevoit să lucreze un timp ca muncitor necalificat, apoi ca bibliotecar Şi-a reluat cu greu colaborarea în revistele de specialitate, cu recenzii şi succinte contribuţii de istorie literară.

Reintegrat în învăţământul secundar (1958-1960), după doi ani de şomaj a predat la institutele pedagogice din Timişoara (până în 1964) şi Piteşti, unde în 1969 a pus bazele unei secţii de limbi străine, fiind şi decan al Facultăţii de Filologie în perioada 1971-1974.

Până la pensionare, în 1981, a publicat manuale şi cursuri privind istoria limbii române literare, stilistica limbii franceze, literatura franceză. Imediat după evenimentele din decembrie 1989, a intrat în prim-planul vieţii politice.Astfel, a luat parte, alături de Corneliu Coposu, la reînfiinţarea Partidului Naţional Ţărănesc, în calitate de vicepreşedinte.

A coordonat Departamentul de studii, programe şi doctrină al partidului, fiind iniţiatorul şi realizatorul unei serii de volume dedicate câtorva personalităţi marcante. A fost ales deputat de Bihor în 1990, 1992 şi 1996, iar din 1992 a fost preşedinte al Comisiei pentru cultură a Camerei Deputaţilor, iar în 1996 a devenit vicepreşedinte al Uniunii Europene Creştin-Democrate. În 1993 a devenit membru de onoare al Academiei Române.

Doctor honoris causa al mai multor universităţi (Oradea, Arad, Piteşti), a fost decorat cu Ordinul Naţional Serviciul Credincios în grad de Cavaler (2000) şi cu Legiunea de Onoare în grad de Ofiţer, acordată de Republica Franceză (2001). Membru al Asociaţiei Scriitorilor Români din Ardeal (1937), va deveni, peste ani, şi membru al Uniunii Scriitorilor.

Mecenat

După 1990 a sprijinit financiar construirea grădiniței, dispensarului medical și a bisericii greco-catolice din comuna sa natală, Borod.

Despre Gabriel Tepelea:

http://ro.wikipedia.org/wiki/Gabriel_%C8%9Aepelea

http://www.agero-stuttgart.de/REVISTA-AGERO/JURNALISTICA/Gabriel%20Tepelea%20de%20IT.htm